M100 news

Cercetare și Inovare pentru Neutralitatea Climatică până în 2050

Transformarea Europei într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 necesită un efort extraordinar, implicând o regândire fundamentală a modului în care operează fiecare sector pentru a se alinia la obiectivul net-zero. 

Această tranziție trebuie realizată însă fără a compromite alte obiective de mediu și sociale, atât în UE, cât și la nivel global. Succesul în atingerea neutralității climatice depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a inova, însă ritmul actual al inovației este insuficient pentru a răspunde acestei provocări.

Raportul „Cercetare și Inovare pentru Neutralitatea Climatică până în 2050: Provocări, Oportunități și Drumul de Urmat” dezvoltat de către Comisia Europeană oferă recomandări de politici publice pentru conturarea unei agende de cercetare și inovare (R&I) pe termen lung, orientată spre viitor, care să accelereze tranziția către emisii net-zero. 

Raportul pledează pentru depășirea unei abordări bazate pe tehnologii individuale, propunând în schimb o abordare sistemică care pune accentul pe intervenții R&I orientate spre obiective. De asemenea, explorează cum pot fi mai bine integrate interacțiunile sistemice ale strategiilor de atenuare a schimbărilor climatice în proiectarea programelor R&I, luând în considerare provocările socio-economice și tehnologice, barierele de reglementare, condițiile favorizante și punctele de inflexiune pozitive potențiale. Identifică 17 domenii-cheie de R&I, grupate sub trei nexusuri esențiale pentru neutralitatea climatică:

• Nexusul Mobilitate – Mediu construit – Energie
• Nexusul Circularitate – Industrie – Captarea și Eliminarea Carbonului
• Nexusul Agroalimentar – Eliminarea Carbonului

În plus, raportul evidențiază oportunitățile, barierele și riscurile asociate cu tehnologiile cu scop general, precum AI, biologia sintetică și blockchain, în accelerarea tranziției către net-zero. De asemenea, subliniază importanța tot mai mare a soluțiilor de eliminare a dioxidului de carbon și accentuează necesitatea ca UE să prioritizeze parteneriatele cu țări terțe cheie pentru a obține un avantaj competitiv în tranziția verde globală.