Forumul pentru Neutralitate Climatică M100, desfășurat între 29 și 30 octombrie 2024 la Mina Museum, a fost un moment important în cadrul eforturilor de tranziție a orașelor românești către neutralitatea climatică.
În cadrul evenimentului, au fost anunțate cele 10 orașe selectate pentru a se alătura inițiativei Mirror Mission Cities Hub Romania, dintr-un total de 16 municipii înscrise. Aceste orașe vor face parte din Misiunea M100, urmând exemplul orașelor care face deja parte din Misiunea EU 100 de Orașe smart și neutre din punct de vedere climatic, respectiv Cluj-Napoca, București – Sectorul 2 și Suceava, care au primit deja recunoașterea Uniunii Europene pentru progresele lor în reducerea amprentei de carbon și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Acest forum a fost un eveniment deosebit în România, aducând împreună reprezentanți din diverse domenii – administrație centrală și locală, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, BERD, Net Zero Cities, Dark Matter Lab, dar și din sectorul asociativ, academic și privat.
Scopul principal a fost de a sprijini orașele românești în transformarea lor către un viitor mai verde și mai sustenabil.
Forumul a servit drept platformă de dialog și dezbateri pe teme esențiale pentru tranziția urbană, cum ar fi mobilitatea urbană, dezvoltarea mediului construit și parteneriatele public-private. Participanții au avut ocazia de a participa la ateliere și de a explora bune practici din orașele românești și internaționale, inclusiv exemple din Stavanger, Trondheim și Reykjavik.
Un moment remarcabil a fost intervenția prof. Carlos Moreno, cunoscut pentru conceptul „orașului de 15 minute”. Acesta a prezentat viziunea sa inovatoare care propune transformarea orașelor în spații mai accesibile, sustenabile și ecologice, cu servicii esențiale la distanță de 15 minute, reducând astfel impactul ecologic.
Forumul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse între toate părțile implicate în tranziția urbană și importanța guvernanței multinivel. Au fost prezentate și exemple de proiecte locale cu impact pozitiv și soluții implementate deja în cadrul Misiunii UE „100 de orașe inteligente și neutre climatic”.
Alba Iulia, Bistrița, Brașov, București, Buzău, Constanța, Iași, Oradea, Reșița și Timișoara sunt orașele selectate pentru a face progrese semnificative în reducerea emisiilor de carbon până în 2035 și pentru a deveni orașe inteligente și prietenoase cu mediul.
Selecția orașelor a fost realizată de un juriu internațional, compus din experți în arhitectură, urbanism, dezvoltare durabilă, mobilitate urbană, energie verde și soluții smart pentru dezvoltarea urbană. Aceștia vor participa la un panel dedicat pentru a discuta soluții și idei pentru un viitor sustenabil al orașelor din România.
Forumul pentru Neutralitate Climatică M100 a fost mai mult decât un simplu eveniment de specialitate. A fost un moment deosebit în care am conștientizat puterea colaborării între administrația centrală și locală, mediul academic, ONG-uri și experți independenți. Acesta a fost un loc în care am văzut clar că, prin dialogul și colaborarea între diferite sectoare, putem construi orașe mai reziliente și mai ecologice. A fost un moment de optimism în care toți participanții au demonstrat angajamentul față de un viitor verde, iar M100 a evidențiat potențialul uriaș al guvernanței colaborative multinivel și al dialogului transdisciplinar.
Evenimentul a subliniat importanța unui efort colectiv pentru a face orașele mai sustenabile, iar concluzia clară a fost că schimbarea este posibilă atunci când lucrăm împreună.
Forumul a fost organizat sub egida Hub-ului Național M100, coordonat interministerial, și face parte din proiectul „Towards Climate-Neutral and Smart Cities through Mutual Learning, Engagement and Capacity-Building,” finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene.
În lunile noiembrie și decembrie 2024, M100 a organizat o serie de workshopuri online dedicate celor 10 orașe membre ale cohortei selectate, cu scopul de a oferi suport direct în procesul de elaborare a Contractelor Climate City (CCC).
Aceste sesiuni fac parte dintr-un program mai amplu, ce îmbină întâlniri colective și sesiuni individuale, esențiale pentru învățarea mutuală, dezvoltarea capacității locale și consolidarea angajamentului față de atingerea neutralității climatice.
Prima sesiune colectivă a avut loc pe 27 noiembrie 2024 și a marcat un prim pas important în sprijinirea orașelor pentru pregătirea documentației CCC. Participanții au beneficiat de prezentări detaliate despre structura documentației, incluzând Angajamentele Oficiale, Planul de Acțiune și Scrisorile de Suport. În cadrul sesiunii, echipele orașelor au primit exemple practice și recomandări clare pentru completarea fiecărei secțiuni, având astfel un punct de plecare solid pentru întregul proces.
Pe data de 4 decembrie 2024, cea de-a doua sesiune s-a axat pe calcularea inventarului de emisii de referință (baseline) și stabilirea țintelor pentru anul 2035. Workshopul a inclus detalii despre metodologia de calcul al baseline-ului, împărțirea emisiilor conform categoriilor specificate în template-ul CCC, principiile aplicate factorilor de conversie, soluții pentru estimarea consumului energetic și metode științifice pentru proiecțiile emisiilor din 2035. Participanții au avut ocazia să adreseze întrebări și să primească sprijin practic pentru completarea documentației necesare.
Pe data de 10 decembrie 2024, a avut loc o sesiune specială dedicată mediului construit și planificării strategice, coordonată de partenerii de la Ordinul Arhitecților din România (OAR). Sesiunea s-a bucurat de un mare succes, reunind o serie de vorbitori care au prezentat exemple inspiraționale și au dezbătut teme esențiale pentru atingerea neutralității climatice la nivelul orașelor. Printre subiectele abordate s-au numărat soluțiile bazate pe natură, mobilitatea urbană, eficiența energetică și strategiile pentru mediul construit.
Pe 18 decembrie 2024, cea de-a patra sesiune colectivă a fost dedicată elaborării Planului de Investiții, o componentă strategică și indispensabilă a CCC. Prezentările au abordat structura acestui plan, două direcții principale de finanțare (curentă și strategică), scenariile de costuri și planificarea capitalului, indicatorii financiari și politicile climatice. Participanții au beneficiat de exemple practice și îndrumări detaliate pentru completarea Planului de Investiții.
Aceste workshopuri colective, alături de sesiunile individuale planificate, oferă celor 10 orașe selectate instrumente și cunoștințe necesare pentru atingerea obiectivelor lor climatice ambițioase.
Prin învățare mutuală, colaborare și creșterea capacității, seria de workshopuri M100 sprijină tranziția localităților către un viitor sustenabil și orientat spre neutralitatea climatică.
Puteți afla mai multe detalii despre acestea în secțiunea Evenimente.
Vă prezentăm un rezumat al discuțiilor din cadrul Romanian Dialogue on Better Funding Workshop- PPPs, desfășurat pe 30 octombrie 2024, în cadrul Forumului M100 pentru Neutralitate Climatică.
Evenimentul a abordat obstacolele și provocările din cadrul instituțional al parteneriatelor public-privat (PPP) din România și a inclus un schimb de perspective între actori interesați de la multiple niveluri de guvernanță.
Aceste discuții au rezultat într-o listă cuprinzătoare de recomandări practice menite să îmbunătățească cadrul PPP din România, să valorifice potențialul acestuia și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică.
Rezumatul Dialogului
Dialogul a fost conceput ca o întâlnire interactivă, având scopul de a implica participanții într-un proces de co-creare și de a crește gradul de conștientizare cu privire la provocările cu care se confruntă practicienii urbani în contextul parteneriatelor public-privat (PPP).
Au fost incluse două exerciții interactive, o prezentare a cadrului instituțional PPP din România și un exemplu de succes din sectorul managementului deșeurilor din Poznan, Polonia. Sesiunea a fost susținută de cercetări, inclusiv interviuri cu experți PPP și întâlniri cu Orașe din Misiunea M100 pentru a identifica nevoile lor în domeniul PPP.
Dialogul a reunit 15 practicieni din diverse grupuri de părți interesate, inclusiv reprezentanți ai administrațiilor locale, ministerelor, sectorului privat și instituțiilor financiare. Participanții au fost implicați activ în discuții, au identificat lacune de comunicare între nivelurile de guvernanță națională și locală și au ajuns la puncte comune de acord.
Provocările Identificate
În cadrul primului exercițiu interactiv, participanții au evidențiat principalele obstacole care limitează dezvoltarea parteneriatelor public-privat (PPP) la nivel local:
Lipsa expertizei juridice și metodologice: Deficiențele în claritatea legislației și absența unei metodologii bine definite îngreunează aplicarea PPP.
Lipsa exemplelor de succes: Numărul redus de studii de caz și modele funcționale descurajează utilizarea PPP.
Discontinuitatea politică: Schimbările frecvente în leadership afectează implementarea proiectelor.
Incompatibilitatea bugetelor anuale cu planificarea pe termen lung: Administrațiile locale se confruntă cu dificultăți în a susține angajamente financiare extinse.
Procesele lungi de reglementare: Întârzierile în obținerea aprobărilor încetinesc lansarea proiectelor.
Lipsa capacității locale: Resursele limitate și personalul insuficient pregătit afectează administrațiile.
Transparența redusă și lipsa încrederii: Procedurile netransparente și selecția ambiguă descurajează implicarea actorilor privați.
Dimensiunea mare a proiectelor PPP: Majoritatea proiectelor PPP depășesc bugetele locale și necesită sprijin național.
Preferința pentru metode tradiționale: Administrațiile locale favorizează metodele clasice de achiziție, în detrimentul PPP.
Recomandări de Politici Publice
Pentru a aborda aceste provocări, s-au propus următoarele soluții:
Cadrul Instituțional și Sprijinul Național
Dezvoltarea resurselor pentru asistență tehnică: Crearea unor instrumente ușor de utilizat, care să simplifice procesul decizional.
Utilizarea Platformei M100: Transformarea platformei într-un spațiu de colaborare și dezvoltare a PPP.
Transparența și Încrederea Publică
Implicarea comunităților locale: Creșterea sprijinului public prin consultări și implicare activă.
Training pentru actori publici și privați: Organizarea de programe de formare pentru a crește competențele și încrederea în PPP.
Dialog regulat cu mediul de afaceri: Crearea unor forumuri periodice, cum ar fi „Mic-dejun cu Primarul”.
Proces decizional transparent: Stabilirea unor criterii clare de selecție și a unor proceduri deschise pentru a reduce riscul de corupție.
Adaptarea la Contextul Local
Îmbunătățirea capacității locale: Angajarea experților juridici și instruirea personalului local.
Stabilitatea politică: Crearea de mecanisme care să asigure continuitatea proiectelor, indiferent de schimbările politice.
Introducerea bugetelor multianuale: Sprijinirea orașelor în planificarea financiară pe termen lung.
Guvernanță și Cooperare
Abordare de jos în sus: Pilotarea proiectelor pentru a perfecționa reglementările și a accelera adoptarea PPP.
Schimb de bune practici cu alte orașe: Facilitarea învățării din exemple de succes din Europa de Est.
Pașii Următori
Pentru a asigura continuitatea acestor discuții:
Crearea unui grup care să conecteze rezultatele acestui dialog cu viitoarele inițiative.
Webinarii pe teme cheie:
Legislația PPP: Organizarea unui webinar cu Ministerul Finanțelor pentru clarificări și sprijin tehnic.
Schimb de experiențe: Un webinar internațional între orașele din România și Polonia despre PPP.
Perspective pentru Dialoguri Viitoare
Temele propuse includ:
Extinderea discuțiilor despre PPP prin exemple concrete și clarificări legislative.
Achiziții inovatoare, cum ar fi Achizițiile Verzi în Rețea.
Identificarea oportunităților de finanțare pentru proiecte urbane.
Valorificarea fondurilor europene pentru inițiative urbane sustenabile.
La sfârșitul lunii octombrie 2024, la București, în cadrul Forumului pentru neutralitatea climatică M100, Thomas Osdoba de la NetZero Cities și Georgia Cameron de la Dark Matter Labs au susținut un discurs despre cum politicile publice inovatoare și abordările sistemice pot sprijini orașele în fața provocărilor climatice.
Aceștiai au subliniat că schimbările graduale nu mai sunt suficiente și au promovat un proces de transformare, bazat pe colaborare, experimentare și extinderea soluțiilor.
Proiectele la scară de cartier au fost prezentate drept laboratoare esențiale pentru testarea de noi modele de guvernanță, tehnologii și politici integrate, înainte de implementarea acestora la scară mai largă.
Un aspect central al discuției a fost rolul „CCC-urilor- Contractelor pentru Neutralitate Climatică a Orașelor”, care facilitează legătura între obiective de politici publice ambițioase și implementarea acestora prin planuri clare de investiții de capital.
Osdoba și Cameron au subliniat și necesitatea de a utiliza mecanisme financiare inovative și de a promova co beneficiile acțiunilor climatice – cum ar fi îmbunătățirea calității aerului, economiile în sănătate și creșterea rezilienței comunității – pentru a construi un argument economic solid în sprijinul intervențiilor.
De asemenea, discursul a pus accent pe importanța inovației în cadrul de reglementare,, sugerând orașelor să creeze spații care pot genera politici publice flexibile, de tip „reguleratory sandboxes”, care să permită experimentarea și dezvoltarea de soluții inovative ce pot depăși cadrul tradițional.
Adoptând o gândire sistemică ce integrează obiective economice, de mediu și sociale, orașele pot răspunde provocărilor interconectate precum sănătatea, echitatea socială și securitatea economică, în același timp reducând emisiile de carbon.
La final, sesiunea a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în formularea politicii urbane, mutându-se de la practicile tradiționale către abordări transformative, care să permită orașelor nu doar să facă față, ci să prospere în fața provocărilor climatice.
Un dialog dinamic s-a desfășurat între lideri și experți din întreaga Europă, reuniți pentru a explora rolul esențial al platformelor naționale în promovarea neutralității climatice și a adaptării.
Moderat de Michael Creek, panelul a inclus reprezentanți ai unor inițiative precum Viable Cities din Suedia, CitiES din Spania și M100 din România. Discuțiile au scos în evidență modul în care aceste platforme funcționează ca punți esențiale, conectând eforturile locale, naționale și europene, promovând colaborarea și inovația.
Dezbaterile au subliniat potențialul transformator al platformelor naționale în extinderea soluțiilor locale pentru a le integra într-un nivel mai larg, sistemic. Acestea oferă orașelor instrumentele, resursele și rețelele necesare pentru a aborda provocările comune, creând totodată cadre pentru o guvernanță eficientă, pe mai multe niveluri.. Prin armonizarea acțiunilor locale cu politicile naționale și cadrul european, aceste platforme permit dezvoltarea unor strategii climatice coerente și cu impact.
Inițiative precum Viable Cities și CitiES demonstrează cum platformele naționale pot amplifica soluțiile climatice, în special prin integrarea orașelor mai mici în eforturi mai ample și prin stimularea schimbării sistemice. Totuși, atingerea acestor obiective ambițioase depinde de construirea capacităților tehnice și administrative ale orașelor – o provocare comună tuturor platformelor reprezentate în panel.
Deși reducerea emisiilor rămâne esențială, panelul a evidențiat și urgența tot mai mare a adaptării climatice.
În fața impactului tot mai frecvent al inundațiilor, valurilor de căldură și vulnerabilităților economice, adaptarea a devenit un pilon indispensabil pentru a asigura reziliența și protejarea comunităților din întreaga Europă.
Mesaje memorabile ale paneliștilor
Acest panel a evidențiat rolul unic și transformator al platformelor naționale în abordarea provocărilor climatice, demonstrând puterea colaborării și a strategiilor comune în conturarea unui viitor rezilient și neutru din punct de vedere climatic.
Orașele României se unesc pentru neutralitate climatică: Planuri și strategii prezentate într-o dezbatere națională
Cele 10 orașe selectate, angajate să atingă neutralitatea climatică, s-au reunit într-o discuție dinamică pentru a-și împărtăși viziunile, strategiile și prioritățile imediate.
Moderată de consultantul în dezvoltare urbană Marius Cristea, parte din echipa M100, discuția a evidențiat diversitatea provocărilor cu care se confruntă municipiile din România și soluțiile inovatoare pe care le dezvoltă pentru a le aborda.
Un obiectiv comun s-a conturat clar: reducerea cu 11 milioane de tone a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035, echivalentul emisiilor anuale ale unei mici țări europene, precum Estonia. Acest țel ambițios subliniază determinarea colectivă a orașelor de a conduce tranziția către un viitor sustenabil.
Provocările cheie discutate au inclus implicarea publicului, tranziția energetică, regenerarea urbană și necesitatea unor sisteme de mobilitate mai eficiente. Probleme presante, precum infrastructura de încălzire depășită, lipsa finanțărilor și barierele administrative, au fost de asemenea subliniate, alături de un apel pentru o colaborare metropolitană mai puternică și o schimbare comportamentală în favoarea practicilor sustenabile.
Reprezentanții fiecărui oraș și-au prezentat prioritățile. Alba Iulia pune accent pe comunitățile energetice pentru combaterea sărăciei energetice și promovarea energiei verzi. Bistrița a evidențiat reabilitarea termică și dezvoltarea unei infrastructuri verde-albastre. Brașovul a subliniat mobilitatea și accesibilitatea, iar Buzăul a prezentat proiectele sale inovatoare din economia circulară, inclusiv utilizarea apei uzate pentru irigații. Constanța a discutat reforma sistemului său de încălzire centralizată, iar Iașiul a subliniat importanța unei zone metropolitane funcționale, cu sisteme de transport integrate.
Oradea a evidențiat investițiile sale în încălzirea sustenabilă și spații verzi, iar Reșița a prezentat planurile de revitalizare a zonelor industriale abandonate. Timișoara a accentuat energia geotermală și coridoarele verzi-albastre interconectate, în timp ce parteneriatul multi-sectorial din București a propus reconfigurarea orașului prin străzi pietonale și zone cu emisii reduse de-a lungul râului Dâmbovița.
Dezbaterea s-a încheiat cu un angajament comun din partea tuturor orașelor de a finaliza planuri detaliate de acțiune climatică, asigurând astfel schimbări transformatoare în anii următori. Discuția a reafirmat rolul esențial al colaborării, al inovației și al unui leadership curajos în atingerea neutralității climatice.
Perspective din cadrul panelului de la Forumul Neutralității Climatice M100
Panelul „Orașele la volanul neutralității climatice” a adus împreună lideri din orașe din România și din alte colțuri ale lumii, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru un schimb activ de idei despre strategiile urbane necesare unui viitor sustenabil. Moderată de Bjarne Uldal de la Nordic Edge, sesiunea a pus în valoare colaborarea, implicarea cetățenilor și metodologiile inovative ca instrumente fundamentale pentru atingerea neutralității climatice.
Teme principale și concluzii
Laszlo Borbely (Șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul Central) a subliniat rolul esențial al colaborării interministeriale și al parteneriatelor locale în avansarea sustenabilității în România. Abordarea sistematică a țării, ce include centre pentru dezvoltare durabilă și formarea a 2.000 de experți până în 2025, arată angajamentul României față de dezvoltarea capacităților și integrarea unei mentalități sustenabile în administrația publică.
Irina Nicolescu (Suceava) a evidențiat cum orașele mici pot adopta strategii ale orașelor mari, adaptându-le contextelor locale. Ea a subliniat că colaborarea și obiectivele comune între orașe de dimensiuni diferite pot accelera procesul de tranziție către neutralitatea climatică, iar lecțiile învățate din orașele mari pot fi aplicate cu succes în comunitățile mai mici.
Ovidiu Cîmpean (Cluj-Napoca) a demonstrat impactul semnificativ al implicării cetățenilor în realizarea obiectivelor climatice. Cluj-Napoca, printr-o abordare bazată pe consultare publică și parteneriate ecosistemice, a reușit să adune un sprijin solid al comunității și să dezvolte soluții inovatoare pentru atingerea neutralității climatice.
Hrönn Hrafnsdottir (Reykjavik) a discutat despre dependența orașului de energia geotermală și hidroelectrică, care îl face aproape neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon pentru încălzire și electricitate. Totuși, provocarea rămâne emisia de carbon provenită din transporturi. Încurajarea schimbărilor comportamentale în rândul cetățenilor și al afacerilor, alături de promovarea mobilității sustenabile, sunt esențiale pentru strategia climatică a Reykjavik-ului.
Øyvind S. Tanum (Trondheim Kommune) a subliniat importanța implicării cetățenilor ca pilon al inițiativelor climatice din Trondheim. Programele ca „Grandparents Climate Initiative” exemplifică modul în care eforturile comunitare pot influența politici publice. Modelele de guvernanță colaborativă au permis o bună aliniere între obiectivele locale și naționale, facilitând implementarea măsurilor de acțiune.
Eline Vigre (Stavanger) a vorbit despre abordarea inovativă a orașului în privința bugetării climatice, care integrează monitorizarea emisiilor în planificarea financiară. Acest model asigură informații utile și finanțare pentru măsurile de sustenabilitate. Focusul pe guvernanța la mai multe nivele, incluzând parteneriatele regionale, a dus la reduceri semnificative de emisii și a consolidat agenda climatică a Stavanger-ului.
Panelul a reafirmat că colaborarea, inovația și participarea cetățenilor sunt fundamentale pentru realizarea neutralității climatice. Discuțiile au evidențiat importanța alinierii eforturilor la nivel local, național și internațional și utilizarea experiențelor comune pentru a construi orașe sustenabile și incluzive. Orașele sunt în fruntea provocărilor climatice, iar leadershipul și adaptabilitatea lor sunt esențiale pentru conturarea unui viitor mai verde.
Profesorul Carlos Moreno, un cercetător de renume de la Universitatea Sorbona, a captivat publicul cu un discurs inspirațional, oferind o perspectivă optimistă asupra modului în care orașele pot deveni mai prietenoase și mai adaptate nevoilor locuitorilor lor.
Prezentând conceptul său vizionar de „Oraș de 15 Minute,” Moreno a contestat planificarea urbană convențională, pledând pentru orașe descentralizate, axate pe oameni, care prioritizează sustenabilitatea, proximitatea și incluziunea.
Mesajul său a subliniat necesitatea urgentă de a redesena spațiile urbane pentru a răspunde schimbărilor climatice, inegalităților sociale și cerințelor vieții moderne.
Elementul central al mesajului lui Moreno a fost ideea că orașele, responsabile pentru peste 70% din consumul global de energie și emisiile de CO2, joacă un rol esențial în acțiunea climatică.
Conceptul „Orașului de 15 Minute” propune o schimbare fundamentală, renunțând la modelele urbane centrate pe automobile și zonele monofuncționale, în favoarea unor cartiere dinamice și accesibile pietonal. Astfel, funcțiile esențiale—locuirea, munca, educația, îngrijirea, aprovizionarea și recreerea—ar trebui să fie la o distanță redusă, ușor accesibilă pentru locuitori.
Carlos Moreno a subliniat că proximitatea contribuie la creșterea rezilienței, un concept pe care l-a denumit „proxilianță,” ajutând cartierele să prospere chiar și în fața provocărilor economice sau de mediu.
De asemenea, el a demonstrat aplicabilitatea globală a acestui model, menționând exemple de succes din orașe precum Paris, Melbourne și Buenos Aires, dar și relevanța sa în comunități rurale din Polonia și Scoția.
Discursul său a fost un apel la o schimbare culturală și psihologică profundă, încurajând cetățenii, autoritățile și mediul de afaceri să adopte sustenabilitatea și bunăstarea colectivă. Prin sprijinirea economiilor locale, reducerea excluziunii sociale și întărirea coeziunii comunitare, „Orașul de 15 Minute” se conturează ca un model ideal pentru spații urbane reziliente și atractive.
Viziunea lui Moreno, fundamentată pe soluții inovatoare precum mobilitatea cu emisii reduse și spațiile de lucru descentralizate, este un apel puternic la acțiune. Ea îndeamnă orașele din întreaga lume să adopte principii de incluziune, echilibru ecologic și guvernanță transformatoare pentru a construi un viitor sustenabil.
Aceast Policy Brief se adresează decidenților din UE responsabili de crearea unui cadru legislativ pentru o economie curată și circulară, în special în domeniul construcțiilor circulare și reducerea deșeurilor plastice pentru a atinge neutralitatea climatică, așa cum este prevăzut în Pactul Verde European.
Se evidențiază provocările de reglementare și politice întâmpinate în orașe precum Oslo, Helsinki și Stockholm, susținute de informații din alte optsprezece Orașe Misiune.
Nota oferă recomandări de politică din partea a douăzeci și unu de Orașe Misiune către decidenții UE și autoritățile naționale, având ca scop accelerarea tranziției către neutralitatea climatică până în 2030.
Principalele Recomandări din Nota de Politică privind Economia Circulară dezvoltată de NetZeroCities
Îmbunătățirea Cadrului UE pentru Achizițiile Publice Verzi
Orașele au nevoie de reglementări mai puternice din partea UE privind Achizițiile Publice Verzi, atât construcțiile noi, cât și proiectele de renovare pentru a oferi semnale clare pieței. Instrumentele financiare ale UE ar trebui să sprijine construcțiile circulare și să crească conștientizarea privind materialele de construcție. Personalul local trebuie să fie instruit pentru implementarea reglementărilor obligatorii de achiziții verzi. Reglementările UE pot accelera adoptarea pieței și pot aborda provocările construcției circulare, așa cum se vede în Oslo și Helsinki.
Suport Tehnic pentru Construcțiile Circulare
Decidenții din UE și naționali trebuie să simplifice reglementările pentru construcțiile sustenabile la toate nivelurile. Centrele locale de tip "one-stop-shop" sunt esențiale, oferind sprijin pentru renovările eficiente energetic ale locuințelor expuse riscului de sărăcie energetică. Aceste centre trebuie să ofere orașelor mai multă autonomie, flexibilitate și acces direct la finanțare, promovând o abordare integrată a construcțiilor sustenabile.
Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor pentru Deșeurile de Ambalaje și Construcții
Revizuirea în curs a Directivei UE privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje ar trebui să includă scheme obligatorii de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor (EPR) pentru toate ambalajele plasate pe piața UE. Extinderea responsabilității producătorilor pentru deșeurile de ambalaje rămâne esențială, deoarece va ajuta la reducerea deșeurilor, promovarea unui design mai sustenabil al ambalajelor și reducerea poverii financiare asupra autorităților locale.
Scheme de Returnare și Responsabilitate Extinsă a Producătorilor
Schemele EPR ar trebui introduse și în sectorul construcțiilor pentru a aplica principiul "poluatorul plătește", asigurându-se că producătorii suportă costurile întregului ciclu de viață al materialelor de construcție. Orașele Misiune cer legiuitorilor din UE să includă aceste cerințe în legislația viitoare referitoare la construcții pentru a promova circularitatea materialelor de construcție.
Promovarea Schimbării Comportamentale și a Conștientizării
Autoritățile naționale ar trebui să investească în educația climatică axată pe deșeuri și circularitate, alături de stimulente fiscale și norme privind materialele de construcție. Acestea vor amplifica acțiunile municipale. Pentru reducerea deșeurilor plastice, instituțiile UE și autoritățile naționale ar trebui să lanseze campanii de conștientizare asupra plasticului de unică folosință și reducerea consumului. În plus, promovarea calculării emisiilor bazate pe consum (Scope 3) cu metodologii furnizate de UE și suport național va ajuta orașele Misiune să reducă emisiile Scope 3 și să influențeze schimbările de piață.
Sprijinirea R&D la Nivelul UE
Finanțarea UE și națională, în special prin Horizon Europe, ar trebui să sprijine tranziția către construcții circulare în Orașele Misiune. Cercetările țintite și proiectele de demonstrare locale, care implică industriile locale și părțile interesate din sectorul construcțiilor (de exemplu, Inițiativa Big Buyers), sunt esențiale pentru conturarea politicii UE și stimularea inovației locale.
Mai multe despre acest Policy Brief puteți găsi aici.
CCC este rezultatul documentat al unui proces iterativ de co-creare. Sistemic prin natura sa, acest proces va fi condus de orașe și va implica multiple părți interesate la diferite niveluri de guvernanță, precum și ecosistemul mai larg de actori privați și civici.
Împreună, aceștia vor identifica toate acțiunile cheie necesare pentru atingerea neutralității climatice, precum și mijloacele și modalitățile de implementare a acestora.
Contractul pentru Orașe Climatice (CCC) este un document digital dinamic și trebuie revizuit periodic pentru a adăuga noi părți interesate, angajamente concrete, acțiuni și/sau investiții, precum și pentru a reflecta asupra aspectelor care funcționează sau nu funcționează.
CCC este un proces și un document unic, structurat în trei componente interconectate: Angajamente, Acțiuni și Investiții.
ANGAJAMENTE:
Angajamentele reflectă rezultatele unui proces de co-creare cu părți interesate locale, regionale și naționale pentru a stabili noi moduri de colaborare, astfel încât să se atingă mai rapid neutralitatea climatică. Acestea includ o ambiție comună și o strategie pentru realizarea acesteia, precum și angajamentele specifice la acțiune din partea părților interesate implicate în CCC.
PLANUL DE ACȚIUNE:
Planul de Acțiune identifică punctele forte și lacunele strategiilor, politicilor și planurilor existente, utilizând toate pârghiile de schimbare pentru a crea un portofoliu coordonat de intervenții necesare atingerii ambiției stabilite.
PLANUL DE INVESTIȚII:
Planul de Investiții mobilizează și organizează strategic resursele publice și abordează modalitățile prin care poate fi atras capital privat pentru finanțarea și susținerea traseului orașelor spre neutralitate climatică.
Transformarea Europei într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 necesită un efort extraordinar, implicând o regândire fundamentală a modului în care operează fiecare sector pentru a se alinia la obiectivul net-zero.
Această tranziție trebuie realizată însă fără a compromite alte obiective de mediu și sociale, atât în UE, cât și la nivel global. Succesul în atingerea neutralității climatice depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a inova, însă ritmul actual al inovației este insuficient pentru a răspunde acestei provocări.
Raportul „Cercetare și Inovare pentru Neutralitatea Climatică până în 2050: Provocări, Oportunități și Drumul de Urmat” dezvoltat de către Comisia Europeană oferă recomandări de politici publice pentru conturarea unei agende de cercetare și inovare (R&I) pe termen lung, orientată spre viitor, care să accelereze tranziția către emisii net-zero.
Raportul pledează pentru depășirea unei abordări bazate pe tehnologii individuale, propunând în schimb o abordare sistemică care pune accentul pe intervenții R&I orientate spre obiective. De asemenea, explorează cum pot fi mai bine integrate interacțiunile sistemice ale strategiilor de atenuare a schimbărilor climatice în proiectarea programelor R&I, luând în considerare provocările socio-economice și tehnologice, barierele de reglementare, condițiile favorizante și punctele de inflexiune pozitive potențiale. Identifică 17 domenii-cheie de R&I, grupate sub trei nexusuri esențiale pentru neutralitatea climatică:
În plus, raportul evidențiază oportunitățile, barierele și riscurile asociate cu tehnologiile cu scop general, precum AI, biologia sintetică și blockchain, în accelerarea tranziției către net-zero. De asemenea, subliniază importanța tot mai mare a soluțiilor de eliminare a dioxidului de carbon și accentuează necesitatea ca UE să prioritizeze parteneriatele cu țări terțe cheie pentru a obține un avantaj competitiv în tranziția verde globală.
Ce urmează pentru cele 10 orașe?
Orașele selectate în inițiativa M100 – Alba Iulia, Bistrița, Brașov, București, Buzău, Constanța, Iași, Oradea, Reșița și Timișoara – vor beneficia de sprijin intensiv pentru a-și reduce emisiile de carbon până în 2035 și a se transforma în orașe verzi, inteligente și prietenoase cu locuitorii.
Aceste orașe se alătură astfel primelor trei orașe din România – Cluj-Napoca, București-Sector 2 și Suceava – care au fost deja incluse în Misiunea Europeană „100 de orașe inteligente și neutre climatic” și au început tranziția către neutralitatea climatică.
Primii Pași Spre Neutralitatea Climatică pentru Cele 10 Orașe M100 🌿
Am început cu succes seria de workshop-uri dedicate celor 10 orașe M100, menite să le sprijine în dezvoltarea angajamentelor, planurilor de acțiune și investițiilor pentru atingerea neutralității climatice până în 2035. Pe 27 noiembrie, a avut loc primul workshop pe tema „Elaborarea angajamentelor și planurilor de acțiune”, în cadrul căruia partenerii de la Urbainze Hub au prezentat și explicat template-ul Contractului de Climă al Orașelor (Climate City Contract) și pașii inițiali pentru dezvoltarea acestora.
Următoarele workshop-uri sunt:
• 4 decembrie – pregătirea inventarului de emisii GHG și stabilirea țintelor;
• 11 decembrie – integrarea arhitecturii și urbanismului în planurile de neutralitate climatică, cu partenerii de la OAR;
• 18 decembrie – discuții despre planurile de investiții necesare.
Primele workshop-uri au fost un real succes, atrăgând peste 40 de participanți din administrația locală, interesați să afle mai multe despre procesul de tranziție către neutralitatea climatică. În plus, orașele vor beneficia și de sesiuni individuale de suport pentru a-și pregăti CCC-urile, să abordeze teme specifice și să aprofundeze cunoștințele necesare. Aceștia sunt doar primii pași, iar pe lângă aceste sesiuni, pregătim exemple de proiecte inovative, studii de caz, dialoguri cu specialiști și multe alte colaborări care vor sprijini orașele din România și organizațiile interesate de inovație urbană să facă schimb de cunoștințe și să implementeze soluții sustenabile pentru un viitor climatic neutru.
Alba Iulia, Bistrița, Brașov, București, Buzău, Constanța, Iași, Oradea, Reșița și Timișoara sunt orașele care vor fi sprijine pentru a-și reduce emisiile de carbon până în 2035 și pentru a se transforma în orașe smart, verzi și prietenoase cu locuitorii lor. Cele 10 orașe se alătură astfel celor trei orașe din România care au pornit deja în cursa spre neutralitate climatică – Cluj Napoca, București sector 2 și Suceava, fiind selectate în Misiunea Europeană "100 de orașe inteligente și neutre climatic" și care au făcut deja pași importanți spre tranziția verde. Misiunea M100 este o misiune-oglindă a celei europene și își propune să replice la nivel național politicile europene și să ajute și alte orașe românești să atingă țintele de reducere a emisiilor de carbon asumate la nivel național prin Pactul Verde European.
“M100 e astăzi cu un pas mai aproape de scopul pe care ni l-am propus la nivel național: să atingem neutralitatea climatică în orașele românești. Felicitări celor 10 orașe care au fost selectate în Misiunea M100, pentru efortul pe care l-au depus și pentru soluțiile inovatoare pe care le-au propus. Munca serioasă, însă, începe abia acum și asigur cele 10 orașe selectate că vom face tot posibilul să le ajutăm nu doar să învețe cum să își construiască strategii prin care să devină neutre climatic, ci și să le finanțăm soluțiile. Știm că aceste eforturi trebuie susținute printr-o finanțare adecvată, așa că ne propunem ca până în 2035 să finanțăm, prin intermediul M100, proiecte în valoare de 1 Miliard de euro ale celor 10 orașe selectate acum și ale celor trei din Misiunea Europeană, Cluj-Napoca, București – Sector 2 și Suceava. Aceasta este doar una din inițiativele M100, iar pe viitor vom continua să oferim sprijin tuturor orașelor românești și să diversificăm tipurile de suport pe care îl oferim.” precizează Ovidiu Cîmpean, Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Coordonator al Hub-ului M100.
În perioada următoare, cele 10 orașe vor dezvolta cu ajutorul consultanților din echipa M100 Climate City Contracts, un model de plan de acțiune dezvoltat la nivel european care să le ajute să identifice soluțiile individuale pe care trebuie să le implementeze pentru a deveni neutre climatic. Ulterior, prin intermediul M100, orașele vor putea aplica pentru finanțări pentru a implementa acțiunile din planurile dezvoltate în domenii precum: energie verde, sustenabilitate și mobilitate smart, economie circulară, guvernanță verde etc. Cele 10 orașe vor învăța, de asemenea, din experiența celor trei orașe deja incluse în Misiunea Europeană și vor putea deveni, la rândul lor, exemple de bună practică pentru alte orașe românești.
“Interesul arătat de orașele românești care au vrut să fie parte din Misiunea Oglindă M100 și calitatea aplicațiilor cu care s-au înscris în competiție ne demonstrează că ideea pe care UEFISCDI a avut-o în 2022, atunci când a solicitat Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării acordul pentru a înființa M100, a fost corectă. De la început, M100 a fost despre a asigura intervenții integrate care să asigure orașelor cunoașterea și resursele financiare necesare tranzițiilor către neutralitate climatică. Felicit cele 10 orașe selectate în Misiunea M100 și abia aștept să ne apucăm de lucru. Sunt convins că experiența acumulată de acestea în tranziția către neutralitatea climatică, cât și soluțiile inovative dezvoltate, vor face ca România să fie un actor performant și recunoscut internațional, un actor de la care orașele și țările vor vrea să învețe. Mesajul M100 este și acela că “niciun oraș nu este lăsat în urmă”. Vom încuraja și susține și alte administrații locale care sunt determinate să acționeze pentru a face comunitățile lor mai sustenabile - climatic neutre și inteligente. Orașele românești au nevoie de M100 și sunt convins că sunt pregătite să acționeze.” declară Adrian Curaj, Director General al UEFISCDI, instituție ce asigură secretariatul general al M100.
Orașele au fost selectate în urma unui proces similar cu cel european, iar aplicațiile primite din partea celor 16 orașe participante au impresionat membrii juriului prin ideile inovatoare propuse. “Sunt impresionat de calitatea propunerilor prezentate de orașele românești pentru a deveni parte din misiunea națională. Propunerile sunt îndrăznețe, prezintă o viziune sistemică, au o abordare clară, multisectorială și adresează nevoile unor stakeholderi multipli, elemente esențiale pentru o transformare reală a orașelor noastre. Totodată, multe aplicații propun sisteme inovatoare de guvernanță multi-nivel. Cu siguranță, România este un pionier în Europa în ceea ce privește implementarea Misiunii UE pentru orașe și un motor al unui proces de transformare mai amplu la nivelul continentului, în special pentru țările din Europa de Est” declară Julio Lumbreras, Tenured Associate Professor, Universidad Politécnica de Madrid și jurat M100.
La Forumul M100, desfășurat la București pe 29-30 octombrie, a fost prezentată și expoziția Sensitive Data, dezvoltată de RIZI Design.
Tehnologia este prezentă în majoritatea activităților umane, de la guvernanță la viața privată, și a deschis posibilitatea monitorizării și stocării unor cantități enorme de date. Aceste date sunt utilizate statistic pentru a oferi o viziune globală asupra activităților umane, a efectelor acestora și pentru a identifica profiluri comportamentale la nivel individual. Tema datelor deschise deschide noi oportunități pentru creativitate și pentru explorarea unor semnificații mai profunde, care depășesc semnificația statistică strictă. Cum se raportează individul la această cantitate uriașă de date? Sunt aceste informații cu adevărat accesibile? Poate interpretarea unor date publice să schimbe percepțiile asupra anumitor subiecte? Cum intervine percepția subiectivă într-un domeniu dominat de interpretări științifice? Poate arta să mediaze relația dintre individ și informațiile statistice?
Proiectul Sensitive Data își propune să scoată în evidență dimensiunile narative și emoționale adesea ignorate în discuțiile despre datele statistice și analiza informațiilor. Scopul său este de a crea o legătură emoțională între oraș și locuitorii săi, subliniind importanța perceperii orașului ca un organism colectiv viu, cu care interacționăm continuu și personal prin schimburi de informații.
Din punct de vedere artistic, proiectul își propune să exploreze modalitățile prin care datele brute pot fi transformate în experiențe senzoriale și emoționale. În plus, se dorește crearea unei legături între scenele de artă media noi din orașele implicate și să se stabilească un punct de întâlnire între profesioniștii din domeniu, atât actuali, cât și viitori.
În cadrul Forumului M100, au fost prezentate trei dintre cele cinci instalații care formează expoziția, și anume:
Mai multe detalii despre aceste instalații pot fi găsite aici și aici.
Neutralitatea climatică și orașele inteligente reprezintă una dintre principalele provocări ale Europei. În același timp, ele reprezintă și o oportunitate, aducându-ne împreună pentru genera soluții
