Oraș: Cluj-Napoca

Tip intervenție: regenerare urbană + infrastructură verde-albastră

Lungime: ~15 km

Arbori plantați: 957

Investiție: peste 25 milioane € 

Context & provocare urbană

Râul Someșul Mic a avut, istoric, un rol predominant utilitar în Cluj-Napoca, fiind în mare parte ignorat în planificarea urbană și slab integrat în viața orașului. Malurile sale erau fragmentate, dificil accesibile și insuficient valorificate ca spațiu public.

În contextul dezvoltării accelerate a orașului, a apărut nevoia reconectării comunității cu râul și transformării acestuia într-un element central al vieții urbane și al infrastructurii verzi.

Descrierea soluției

Proiectul „Rethinking Someș” a vizat regenerarea malurilor râului și integrarea acestuia în structura urbană, prin transformarea sa într-un coridor verde-albastru continuu.

Inițiativa a inclus:

• reamenajarea a aproximativ 15 km de maluri în interiorul orașului
• dezvoltarea a 146.500 mp de spații urbane 
• crearea de trasee pietonale și velo continue
• plantarea a 957 de arbori noi
• integrarea spațiilor de recreere și socializare

Proiectul a fost inițiat de Primăria Cluj-Napoca, în urma unui concurs internațional câștigat de biroul de arhitectură PRÁCTICA.

Ce îl face inovator

• transformarea unui element infrastructural într-un spațiu public central
• abordare pe scară mare (coridor urban continuu)
• integrarea mobilității sustenabile (pietonal + biciclete)
• utilizarea concursului internațional ca instrument de calitate urbană

Impact & rezultate

Proiectul a avut un impact major asupra calității vieții urbane:

• crearea unor spații publice vibrante și intens utilizate 
• îmbunătățirea accesibilității de-a lungul râului
• creșterea mobilității nemotorizate
• consolidarea relației dintre comunitate și natură

Malurile Someșului au devenit spații de întâlnire, recreere și activitate socială, susținând atât echilibrul ecologic, cât și coeziunea urbană.

Implicarea comunității

• utilizare intensă de către locuitori (activități recreative, sport, socializare)
• proiectul a fost conceput pentru a răspunde nevoilor comunității urbane
• spațiile rezultate încurajează interacțiunea socială și viața publică

Actori cheie

• Inițiator: Primăria Municipiului Cluj-Napoca
• Parteneri: Ordinul Arhitecților din România
• Proiectant: PRÁCTICA (Spania)
• Alți actori: comunitatea locală, utilizatori urbani

Transferabilitate

Modelul este relevant pentru:

• orașe traversate de râuri urbanizate
• regenerarea infrastructurii gri în infrastructură verde-albastră
• proiecte de mobilitate urbană sustenabilă

Poate fi adaptat în funcție de dimensiunea și contextul orașului.

Provocări întâmpinate

• transformarea unei infrastructuri existente fără a afecta funcționalitatea hidrotehnică
• coordonarea unui proiect de amploare
• integrarea soluțiilor într-un oraș dens construit

Pași următori

• extinderea intervențiilor pe alte segmente ale râului
• consolidarea coridorului verde-albastru la nivel metropolitan
• integrarea în strategii climatice și de mobilitate

Oraș: Cluj-Napoca

Tip intervenție: pădure-parc / infrastructură verde

Program: Interreg Danube (URBforDAN)

Recunoaștere: New European Bauhaus Prize 2024

Context & provocare urbană

Cluj-Napoca se confruntă, la fel ca multe orașe în dezvoltare rapidă, cu presiuni asupra spațiilor naturale din proximitatea urbană. Pădurea Făget, una dintre cele mai importante zone naturale din jurul orașului, are un rol esențial în asigurarea echilibrului ecologic și a calității vieții.

Provocarea principală a fost transformarea acestei păduri într-un spațiu accesibil și funcțional pentru comunitate, fără a compromite biodiversitatea și serviciile ecosistemice.

Descrierea soluției

Proiectul a fost dezvoltat în cadrul inițiativei europene URBforDAN, care vizează managementul și utilizarea pădurilor urbane ca patrimoniu natural.

Intervenția a constat în transformarea zonei într-o pădure-parc, prin:

• amenajarea de trasee pietonale și zone de relaxare
• instalarea de mobilier urban din materiale naturale
• crearea de puncte de informare și educație
• dezvoltarea unor infrastructuri ușoare, reversibile

Conceptul de „pădure-parc” urmărește echilibrul între accesibilitate și conservare, limitând intervențiile la soluții minimale și ecologice 

Ce îl face inovator

• integrarea pădurii în viața orașului fără urbanizare excesivă
• aplicarea unui model de management multifuncțional al pădurii
• combinarea conservării biodiversității cu utilizarea recreativă
• abordare participativă în planificare 

Impact & rezultate

Proiectul a generat beneficii multiple:

• creșterea accesibilității la natură pentru locuitori
• dezvoltarea unui spațiu educativ și recreativ pentru comunitate (pag. 12) 
• îmbunătățirea calității vieții urbane
• consolidarea rolului pădurii ca „plămân verde” al orașului

Importanța proiectului a fost recunoscută la nivel european, Pădurea Făget câștigând New European Bauhaus Prize 2024 

Implicarea comunității

• activități educative pentru elevi și grupuri locale
• evenimente și programe de conștientizare
• implicarea actorilor locali în procesul de planificare

Imaginile din prezentare evidențiază utilizarea activă a spațiului pentru educație și recreere.

Actori cheie

• Inițiator: Primăria Municipiului Cluj-Napoca
• Parteneri: Zona Metropolitană Cluj, parteneri internaționali URBforDAN
• Finanțare: Programul Interreg Danube Transnational
• Coordonare locală: Georgiana Sima

Poate fi adaptat în funcție de contextul ecologic și urban.

Provocări întâmpinate

• riscul de supra-antropizare a pădurii
• echilibrul între acces public și conservare
• limitările legislative privind intervențiile în fond forestier
• coordonarea între actori multipli

Pași următori

• extinderea conceptului la alte zone naturale
• dezvoltarea unor planuri integrate de management
• creșterea rolului educațional și comunitar
• integrarea în strategii climatice urbane

Transferabilitate

Modelul este relevant pentru:

• orașe cu păduri periurbane
• integrarea naturii în strategiile urbane
• dezvoltarea infrastructurii verzi cu impact minim

Proiectul a fost prezentat în cadrul M100 Clinics #1. Prezentare o puteți găsi pe Comunitatea M100 din Brainmap: https://www.brainmap.ro/registration-m100-community 

Oraș: București

Inițiator: Nod Makerspace, Asociația Ivan Patzaichin

Website: dambovitaapadulce.ro

Tip intervenție: regenerare urbană + infrastructură verde-albastră

Parteneri: comunități locale, ONG-uri

Status: în desfășurare

Context & provocare urbană

Râul Dâmbovița, unul dintre principalele axe urbane ale Bucureștiului, a fost mult timp perceput ca un spațiu fragmentat, subutilizat și slab conectat la viața orașului. Deși traversează zone dense și diverse, relația dintre comunitate și râu a fost limitată, iar potențialul său ca infrastructură verde-albastră a rămas insuficient valorificat.

În contextul schimbărilor climatice și al nevoii de spații publice de calitate, a apărut necesitatea reconectării orașului cu râul și transformării acestuia într-un coridor activ, accesibil și sustenabil.

Descrierea soluției

„Dâmbovița Apă Dulce” este o inițiativă de regenerare urbană care transformă râul într-un spațiu public activ, prin intervenții temporare, activări comunitare și proiecte pilot.

Proiectul, dezvoltat de Nod Makerspace și Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, propune:

• reactivarea malurilor râului prin evenimente și activități (sport, recreere, cultură)
• integrarea naturii în spațiul urban
• testarea unor soluții de mobilitate alternativă pe apă
• crearea unei relații directe între oameni și râu

Imaginile din prezentare arată transformarea unor zone inaccesibile în spații vii, utilizate pentru caiac, paddleboarding și evenimente comunitare 

Ce îl face inovator

Proiectul propune o schimbare de paradigmă: focusul nu este doar pe intervențiile de infrastructură, ci pe cum generezi un spațiu public activ? 

Elemente inovatoare:

• utilizarea râului ca spațiu recreativ și social
• intervenții tactice și temporare (urbanism tactic)
• co-creare
• abordare colaborativă între ONG-uri, comunitate și administrație
• integrarea soluțiilor bazate pe natură în regenerarea urbană

Impact & rezultate

Proiectul a generat un impact vizibil asupra modului în care râul este perceput și utilizat:

• creșterea utilizării spațiului public de-a lungul râului
• activarea comunităților locale
• crearea unui model replicabil de intervenție urbană
• contribuții la reducerea efectului de insulă de căldură (prin extinderea infrastructurii verzi-albastre – ilustrat și în hărțile comparative 2025–2035) 

Implicarea comunității

Un element central al proiectului a fost implicarea activă a comunității:

• organizarea de evenimente participative
• activități educaționale și recreative
• co-creare de soluții împreună cu utilizatorii spațiului
• colaborări cu organizații locale și inițiative civice

Actori cheie

• Inițiatori: Nod Makerspace, Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23
• Parteneri: organizații locale, comunități urbane
• Stakeholderi: administrație publică, actori culturali și educaționali

Provocări întâmpinate

• Complexitatea proiectului și administrativă
• Lipsa totală a infrastructurii dedicate activităților pe apă

Pași următori

• extinderea intervențiilor pe alte segmente ale râului
• Integrarea temei în politici urbane și strategii climatice
• dezvoltarea infrastructurii permanente
• scalarea modelului la nivel metropolitan

Transferabilitate

Modelul este ușor replicabil în alte orașe care au:

• râuri sau canale urbane subutilizate
• spații publice fragmentate
• nevoia de intervenții rapide, cu costuri reduse

Abordarea bazată pe testare și prototipare permite adaptarea la contexte diferite.

Oslo, Norvegia – În timp ce orașele din întreaga lume se confruntă cu presiunea urbanizării rapide și riscurile climatice în creștere, Oslo propune o nouă direcție. Inovatorul Buget Climatic, dezvoltat de Agenția pentru Climă a Orașului Oslo împreună cu Departamentele de Finanțe și Mediu & Transport, este prima inițiativă care integrează emisiile de gaze cu efect de seră în planificarea bugetară anuală a unui oraș – o premieră globală lansată în 2016.

Ca răspuns la fenomene extreme precum inundațiile, valurile de căldură și ploile torențiale, Oslo și-a asumat un obiectiv ambițios: reducerea emisiilor cu 95% până în 2030 față de nivelurile din 2009. Având în vedere că orașele sunt responsabile pentru până la 80% din emisiile globale, abordarea Oslo demonstrează cum pot fi legate deciziile financiare de rezultate climatice concrete.

În fiecare an, Consiliul Local aprobă doar acele cheltuieli care sunt compatibile cu obiectivele climatice ale orașului, transformând bugetarea într-un instrument de responsabilizare climatică. Această metodă intersectorială impulsionează acțiuni în domenii precum transportul, construcțiile și gestionarea deșeurilor.

Rezultate Concrete

Bugetul Climatic a sprijinit Oslo în atingerea unor repere remarcabile. Astăzi, aproape întreaga rețea de transport public — autobuze, tramvaie și feriboturi — funcționează cu energie electrică. Peste 100 km de noi piste pentru biciclete au dus la o creștere de 51% a utilizării bicicletei din 2016, iar reamenajarea străzilor a contribuit la înregistrarea a zero decese pietonale începând cu anul 2019.

Din 2012, emisiile municipale au scăzut cu peste 90%. Oslo investește, de asemenea, în soluții avansate, precum captarea și stocarea carbonului la centrala de valorificare energetică a deșeurilor din Klemetsrud și extinde șantierele și zonele cu emisii zero.

Bugetul Climatic pentru 2024 a introdus pentru prima dată emisiile de tip scope 3 (bazate pe consum), iar ediția din 2025 include și măsuri de adaptare la schimbările climatice, acoperind toate cele cinci obiective climatice ale orașului. Toate materialele suport sunt disponibile și în limba engleză, pentru a facilita schimbul internațional de cunoștințe.

Un Model Global

Bugetul Climatic al Oslo a devenit un model adoptat în sute de orașe din Norvegia și este testat acum și în peste 12 orașe din lume prin intermediul C40 Cities Climate Leadership Group. Prin integrarea acțiunii climatice în procesele bugetare de zi cu zi, Oslo arată cum promisiunile pe termen lung pot fi transformate în rezultate măsurabile pe termen scurt.

Așa cum a declarat fostul primar al orașului Oslo (2015–2023): „Emisiile scad, chiar dacă orașul continuă să crească.”

Recomandări pentru alte orașe

1. Integrați obiectivele climatice în bugetul anual al orașului
   Tratați emisiile de gaze cu efect de seră ca pe un indicator-cheie în procesul de alocare a resurselor publice.

2. Adoptați o abordare intersectorială
   Implicați toate departamentele relevante (finanțe, transport, mediu, urbanism) în definirea și monitorizarea măsurilor climatice.

3. Stabiliți un obiectiv climatic ambițios, dar clar
   Un prag ferm (ex: reducere cu 95% a emisiilor până în 2030) ajută la orientarea tuturor politicilor și proiectelor locale.

4. Măsurați și includeți emisiile bazate pe consum (scope 3)
   Extindeți aria de analiză pentru a include amprenta reală a orașului, nu doar emisiile directe.

5. Monitorizați anual și faceți publice rezultatele
   Asigurați transparență și responsabilitate în ceea ce privește progresul climatic, facilitând învățarea și replicarea de bune practici.

6. Încurajați mobilitatea sustenabilă prin investiții dedicate
   Extinderea pistelor pentru biciclete, electrificarea transportului public și reamenajarea spațiilor publice pot avea impact imediat și vizibil.

7. Colaborați cu alte orașe pentru schimb de cunoștințe
   Puneți la dispoziție documente, analize și instrumente și în limba engleză pentru a facilita cooperarea internațională.

Ce este bugetarea climatică?

Bugetarea climatică este un instrument de guvernanță inovator care integrează obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră direct în procesul bugetar anual al unui oraș. Practic, bugetarea climatică tratează emisiile la fel de riguros ca cheltuielile financiare, impunând ca toate măsurile și alocările bugetare să contribuie la atingerea țintelor climatice. Astfel, fiecare decizie de investiție este evaluată nu doar în termeni economici, ci și în funcție de impactul său asupra climei. Această abordare transformă angajamentele pe termen lung în acțiuni concrete, măsurabile și finanțate, și face ca administrația financiară a orașului să devină direct responsabilă pentru livrarea politicilor climatice.

Puteți găsi mai multe detalii despre aceasta aici:

Bugetul Climatic Oslo 2025

Bugetarea Climatică- ce este și cum funcționează.

The Climate Budget | WRI Ross Center Prize for Cities 2023-2024

C40 Climate Budget Pilot // Webinar 2 - Oslo's Climate Budget, pt. 1

C40 Climate Budget Pilot // Webinar 3 - Oslo's Climate Budget pt. 2

Foto credits: KlimaOslo