Pe 28 septembrie, M100 – Mirror Mission Cities Hub Romania a găzduit la deGalben Hub, Piața Amzei 13, întâlnirea „București pe traseul COP31 Bike Ride – De la inițiative locale la politici pentru mobilitatea velo”, organizată în contextul sosirii la București a ștafetei internaționale COP31 Bike Ride.
Ne-am bucurat să îi avem alături pe cicliștii internaționali care au adus în oraș bannerul simbolic al COP31 Bike Ride și care își continuă drumul spre Antalya, gazda COP31. Bannerul, semnat și în cadrul întâlnirii M100, a devenit simbolul unei conversații mai largi despre ce este necesar pentru ca bicicleta să devină o alternativă reală, sigură și accesibilă pentru deplasările urbane.
Întâlnirea a reunit reprezentanți ai administrației publice, experți și organizații active în domeniul mobilității și a pornit de la un proces de lucru început anterior în cadrul M100 Innovation Studio, implementat împreună cu NetZeroCities.
M100 Innovation Studio a fost conceput pentru a ajuta orașele să identifice barierele administrative, politice și de guvernanță care încetinesc implementarea soluțiilor pentru tranziția climatică și să transforme aceste constatări în intervenții aplicabile și replicabile.
În zona mobilității velo, procesul s-a concentrat pe Alba Iulia și București. Pentru Capitală, întrebarea centrală a fost cum poate fi creat un mecanism funcțional de coordonare și decizie într-un context administrativ complex.
Analiza a urmărit coordonarea dintre Primăria Municipiului București, cele șase sectoare și celelalte autorități implicate, procedurile de avizare și soluțiile tehnice pentru infrastructura velo. Printre rezultatele concrete se numără cartografierea procesului decizional pentru implementarea infrastructurii velo, consolidarea colaborării cu TPBI și o inițiativă comună a Sectoarelor 2 și 3 pentru dezvoltarea unor trasee conectate.
Unul dintre rezultatele importante ale Innovation Studio este Policy Brief-ul „Improving cycling uptake and safety in Romanian cities”, elaborat de Reinhold Stadler și Eugen Pănescu pe baza atelierelor cu București, Sectorul 2 și Alba Iulia, a vizitelor în teren și a blocajelor identificate împreună cu actorii implicați.
Mesajul central este simplu: nu este suficient să construim infrastructură, dacă aceasta nu formează un sistem coerent, sigur și ușor de folosit.
Printre problemele identificate se numără lipsa continuității traseelor, întreruperile în intersecții, infrastructura neadaptată nevoilor reale, lipsa datelor și procesele dificile de coordonare și avizare.
Recomandările sunt grupate în câteva direcții clare: aplicarea și completarea standardelor de proiectare, simplificarea proceselor de avizare, dezvoltarea unei baze de date pentru mobilitatea velo, educația practică și intervențiile în jurul școlilor, dar și o mai bună corelare între obiectivele de mobilitate sustenabilă și modul în care este folosit spațiul stradal.
Documentul propune acțiuni la nivel local, metropolitan și național: prioritizarea continuității rețelelor, reguli comune de proiectare și avizare, coordonarea investițiilor între autorități, colectarea de date și implicarea mai directă a comunității velo în procesul de planificare.
Discuția de la deGalben a trecut și în revistă pașii făcuți deja în București.
Masterplanul Velo al Municipiului București, aprobat în 2025, propune până în 2035 o rețea integrată de aproximativ 150 km de trasee principale și 415 km de rețea secundară, cu ADI TPBI responsabilă de coordonarea implementării și monitorizării. În prezent, Bucureștiul are 53,6 km de infrastructură velo existentă.
În Sectorul 2 este pregătit un proiect de aproximativ 10,9 km de infrastructură velo și 530 de locuri de parcare pentru biciclete, gândit pentru a continua spre Sectorul 3 și pentru a contribui la o rețea care depășește limitele administrative.
Tot în această logică, InfraVelo București, inițiativă a Asociației Hai cu Bicla, în parteneriat cu Primăria Municipiului București și ADI TPBI, propune colectarea de date direct de la utilizatorii orașului și transformarea lor într-o hartă a punctelor critice și în recomandări pentru administrație.
Întâlnirea de la București a arătat că există deja strategii, proiecte și inițiative importante. Următoarea etapă este ca acestea să funcționeze împreună.
Pentru București și pentru celelalte orașe din România, dezvoltarea mobilității velo înseamnă mai mult decât kilometri noi de piste. Înseamnă continuitate între trasee, reguli clare, colaborare între instituții, proiectare de calitate, date relevante și dialog cu cei care folosesc bicicleta în fiecare zi.
Prezența COP31 Bike Ride la București a oferit un context potrivit pentru a aduce toate aceste perspective la aceeași masă. Ne-am bucurat să primim ștafeta în orașul nostru, să semnăm bannerul care își continuă drumul spre Antalya și să folosim acest moment pentru o conversație concretă despre pașii prin care mobilitatea velo poate deveni o componentă firească a mobilității urbane.
Neutralitatea climatică și orașele inteligente reprezintă una dintre principalele provocări ale Europei. În același timp, ele reprezintă și o oportunitate, aducându-ne împreună pentru genera soluții
