M100 news

Spy & Apply @ Convenția M100

18 proiecte care arată, concret, tranziția către orașe neutre climatic

Sesiunea Spy & Apply, din a doua zi a Convenției M100 pentru Neutralitate Climatică 2025, a adus în Sala Frescelor de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” exemple concrete de transformare urbană. 18 inițiative care lucrează deja, zi de zi, în cartiere, pe râuri, în campusuri universitare, în școli, în laboratoare civice și în instituții publice. De la regenerare urbană și infrastructură verde-albastră, la tehnologie, educație, mobilitate și participare civică, proiectele arată că neutralitatea climatică devine posibilă numai prin colaborare, experiment și implicarea comunităților.

1. Regenerare urbană, locuire și patrimoniu

Cum redesenăm orașele pornind de la cartierele existente, nu doar de la proiecte noi?

• URBASOFIA – FAVORIT+ propune un blueprint complet pentru regenerarea ansamblurilor de blocuri din perioada socialistă. Favorit+ combină renovarea cu materiale naturale (cânepă), micro-rețele energetice, un Digital Twin de cartier și transformarea fostului restaurant Favorit într-un hub comunitar permanent. Este, practic, un model de energy democracy într-un cartier „obișnuit” din București.
• Make Better – Reșița 250 Lab lucrează pe termen lung într-un oraș post-industrial, pentru a transforma un patrimoniu tehnic excepțional (funicular de 7 km, rețele de apă istorice, un furnal din 1771) într-un motor de dezvoltare locală. Laboratorul țese împreună administrația, specialiștii, comunitatea și sectorul cultural, pentru ca Reșița să devină un model de reconversie prin cultură și natură.
• UTCB – WeGenerate arată ce se întâmplă când o universitate iese din logica „campus închis”. Campusul UTCB devine spațiu public deschis, hub energetic pentru Școala 31 și loc de testare pentru un Digital Twin urban. Este primul exemplu de platformă de energy sharing public–public, cu potențial de replicare în alte orașe.
• UTCB – ReGreeneration aduce regenerarea verde în cartiere vulnerabile. În Fundeni, 23 de blocuri sunt conectate printr-un proces de co-design, soluții bazate pe natură și o rețea de 20 de senzori care monitorizează aerul și zgomotul pe 14.000 m². Sectorul 2 își propune să extindă acest model pe încă 40.000 m² de spații verzi.
• Ordinul Arhitecților din România – Concursuri de arhitectură atacă rădăcina problemei: modul în care sunt comandate și selectate proiectele publice. Concursul de soluții, așa cum îl definește OAR, devine instrumentul de bază pentru calitatea mediului construit: temă fundamentată, juriu independent, anonimat total, criterii verzi și contract de proiectare garantat pentru câștigător.
• MDLPA – EcoCartiere (Eco-Neighborhoods) aduce în România metodologia franceză EcoQuartier și o testează în cinci proiecte pilot. De la sate periurbane la cartiere urbane dense, EcoCartier propune un standard național pentru dezvoltare urbană durabilă, în care locuirea, mobilitatea, spațiile verzi și economia locală sunt gândite împreună.
• The Perfect Neighbourhood – Storia.ro & UrbanizeHub privește locuirea prin ochii oamenilor. Pornind de la Index Storia — un mix de date obiective și percepții ale locuitorilor — este construită o machetă de „cartier perfect”: străzi calmate la 30 km/h, spații publice la maximum 30 m distanță și școala ca inimă a cartierului. Este un instrument care ajută administrațiile, cetățenii și dezvoltatorii să vorbească aceeași limbă.

2. Natură, climă și coridoare verzi-albastre

Cum folosim natura ca infrastructură climatică și de sănătate pentru oraș?

• Nod Makerspace & Asociația Ivan Patzaichin – Dâmbovița Apă Dulce propun Dâmbovița ca principal coridor verde-albastru al Bucureștiului. Prin noi accesuri la apă, pontoane-laborator, baraje de deșeuri, evenimente de tip Dâmbovița Delivery și un viitor Masterplan pentru râu, proiectul arată cum un râu canalizat poate deveni axă de răcorire urbană, mobilitate lentă și viață comunitară.
• Asociația Parcul Natural București – NATALIE Project intervine în Parcul Natural Văcărești, unde zonele umede se usucă accelerat. Soluția: captarea apei de ploaie de pe clădiri precum Sun Plaza, filtrarea și pomparea ei în habitatele umede. NATALIE pune bazele unui nou tip de politică urbană: soluții bazate pe natură ca infrastructură esențială pentru reziliență climatică.
• Ecopolis – Aerlive & Agora Climatică lucrează de peste 15 ani pe poluarea aerului și sănătate urbană. Rețeaua Aerlive crește capacitatea de monitorizare a aerului, iar Agora Climatică din Sectorul 1 aduce la aceeași masă peste 150 de cetățeni, experți și reprezentanți ai administrației pentru a co-crea o Cartă Albă de reziliență climatică.

3. Mobilitate, spații publice și orașe pentru oameni

Cum arată orașele când pun oamenii pe primul loc în trafic și în spațiul public?

• Streets for People – Grădina Revoluției & Străzi Pietonale din România 2024 lucrează atât la scală de piață emblematică, cât și la scară națională. În Piața Revoluției, proiectul „Grădina Revoluției” reimaginează inima simbolică a Bucureștiului ca spațiu civic, nu doar ca intersecție. La nivel național, broșura „Străzi pietonale din România 2024” inventariază 43 de străzi pietonizate (permanente sau temporare), însumând 17.653 de metri de spațiu redat oamenilor — un instrument anual pentru administrațiile care vor să meargă mai departe.
• Defensive Pedal – Smart Cycling App atacă direct una dintre marile frâne ale mobilității active: frica de trafic. Aplicația construiește rute pentru bicicliști optimizate pentru siguranță, nu pentru timp, pe baza a 27 de factori de risc și a feedback-ului utilizatorilor. Primele teste arată că rutele Defensive Pedal pot fi cu până la 85% mai sigure decât cele standard, iar orașele câștigă o hartă detaliată a siguranței, utilă pentru planificarea investițiilor.

4. Inovație, laboratoare urbane și date pentru orașe

Cum trecem de la proiecte izolate la ecosisteme de inovație urbană?

• ATU – CoNECT creează living labs urbane care conectează instituții culturale, grupuri civice, universități și administrație în jurul unor probleme concrete. Programul Urboteca Fellowship formează oameni capabili să ducă mai departe participarea în mod profesionist, iar Bucureștiul devine laborator pentru o nouă cultură a colaborării.
• UrbanizeHub – Urban Labs for Green Cities este „umbrela participării” pentru multe dintre aceste inițiative. Cu o divizie de inovație și una de urbanism, UrbanizeHub dezvoltă ecosisteme locale, metodologii de design thinking și programe de incubare pentru soluții urbane, transformând orașele în laboratoare vii.
• European Network of Living Labs (ENoLL) aduce în scenă perspectiva europeană: Torino City Lab, Limerick Citizen Innovation Lab și UVT Digital & Green Living Lab sunt exemple de orașe și universități care testează soluții în viața reală, împreună cu cetățenii, reducând riscurile și crescând șansele de implementare.
• RIZI Design – Sensitive Data transformă datele despre aer, mobilitate, sunet sau hrană în instalații artistice și experiențe multisenzoriale, pentru a face orașul inteligibil și pentru cei care nu citesc rapoarte tehnice. Este o formă de alfabetizare urbană prin artă și tehnologie.

5. Educație, leadership și tineret

Cine va duce mai departe tranziția către orașe neutre climatic?

• EFdeN – European Institute for Sustainability (EIS) își propune să formeze „haita” de lideri de care avem nevoie pentru a schimba sistemele, nu doar proiectele. Institutul combină experiența caselor solare și a „orașului viitorului” cu un curriculum nou, bazat pe leadership, gândire de design, antreprenoriat și colaborare inter-sectorială.
• Youth Platform for Sustainability – LCOY România & #viitorulpentrutineri conectează tinerii din România la procesele climatice internaționale. Prin conferințe locale de tineret (LCOY), un newsletter interactiv și colaborări cu școli, universități și primării, platforma funcționează ca un „parlament climatic” al tinerilor, ale cărui recomandări ajung până la COP și în documente strategice naționale.

Conectate în ecosistemul M100, aceste inițiative devin mai mult decât exemple bune: devin infrastructura de schimbare de care au nevoie orașele românești pentru a trece, cu adevărat, „de la strategie la acțiune” până în 2035.