Orașul pe scurt

În 2021, municipiul Brașov, renumit pentru peisajele sale spectaculoase dominate de Munții Carpați, istoria sa bogată și cultura vibrantă, s-a numărat printre primele orașe care au adoptat obiective climatice ambițioase, aliniindu-se astfel la standardele Pactului Verde European. Cunoscut adesea sub denumirea de „Orașul de la Poalele Tâmpei,” Brașovul nu doar că atrage turiști prin locațiile sale emblematice, cum ar fi Biserica Neagră, Piața Sfatului și Cetatea Brașovului, dar se remarcă și prin angajamentele sale în domeniul dezvoltării sustenabile și inovației urbane.

În acest cadru, autoritățile locale și-au stabilit ca obiectiv reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Totuși, în încercarea de a obține titlul de „Capitală Verde Europeană,” Brașovul a ridicat standardele, propunându-și să devină neutru din punct de vedere climatic înainte de 2035. Un pas semnificativ în această direcție a fost adoptarea primului Plan de Acțiune pentru Neutralitatea Climatică, finalizat în iunie 2024. Acest plan strategic cuprinde un portofoliu de proiecte în valoare de 1,3 miliarde de euro, menite să reducă emisiile de CO2 cu 80,89% până în 2030 și cu 92,16% până în 2035, față de nivelul anului 2021.

Brașovul este deja un exemplu de bune practici în România, datorită proiectelor sale inovative și sustenabile, cum ar fi extinderea rețelelor de transport public ecologic (inclusiv achiziționarea de autobuze electrice și implementarea de troleibuze moderne), promovarea energiei regenerabile și aplicarea de soluții inteligente pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și private. Orașul a investit de asemenea considerabil în dezvoltarea spațiilor verzi și în crearea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor.

Pe lângă angajamentele sale ecologice, Brașovul se afirmă și ca un important hub tehnologic, atrăgând companii inovatoare și profesioniști din domeniul IT. Acest amestec de istorie, cultură și inovație face din Brașov un oraș unic, capabil să devină un lider regional și european în tranziția către un viitor mai verde și mai sustenabil.

În cadrul Zonei Metropolitane Brașov, care găzduiește cei mai importanți agenți economici din județ, analiza principalilor indicatori economici relevă faptul că sectorul industrial prelucrător (39% din cifra de afaceri), comerțul (35%), construcțiile (7%) și transporturile (5%) contribuie cel mai mult la performanța economică a regiunii. În ceea ce privește ocuparea forțată de muncă, pe lângă sectoarele menționate, care reprezintă 76% din totalul locurilor de muncă, se remarcă și domeniile de Informații și Comunicații, Turism, Activități Profesionale Științifice și Tehnice și Servicii Administrative și Suport, care împreună asigură 13% din locurile de muncă din zonă.

Industrii

Printre aspectele remarcabile ale economiei Zonei Metropolitane Brașov se numără următoarele industrii:

Industria componentelor auto
Produce o gamă largă de produse finite, inclusiv centuri și sisteme de siguranță, pompe de combustibil, ornamente de interior, comutatoare, sisteme de control al climatului, elemente de comandă, schimbătoare de căldură, cablaje și sisteme electrice, și multe altele.

Industria de mașini, utilaje și echipamente
Include producția de rulmenți, sisteme liniare, echipamente de siguranță pentru gaze naturale, arcuri cu gaz, amortizoare hidraulice și componente pentru mașini-unelte.

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal
Acest sector, care include peste 500 de companii locale, generează aproximativ 6.000 de locuri de muncă și o valoare anuală a afacerilor de aproximativ 350 milioane de euro.

Industria aeronautică
Cu o tradiție semnificativă, industria aeronautică din Brașov s-a dezvoltat în jurul companiei IAR Ghimbav și a atras parteneri și furnizori internaționali de prestigiu, precum PREMIUM AEROTEC, AIRBUS HELICOPTERS ROMANIA și TOGETHER INDUSTRY ROMANIA.

Industria prelucrării lemnului și a produselor din lemn
Valorificând resursele locale de lemn, această industrie produce plăci OSB, panouri și furnire, cherestea, ambalaje din lemn și hârtie, produse prelucrate din hârtie și multe altele.

Industria agro-alimentară și a băuturilor
Oferă o varietate de produse, inclusiv lactate, brânzeturi, zahăr, carne și preparate din carne, bere, produse de morărit și panificație, condimente, naturiste și ape minerale.

Construcțiile și activitățile conexe
Sector economic semnificativ, cu peste 3.700 de întreprinderi care generează lucrări de aproximativ 680 milioane de euro anual și aproape 11.000 de locuri de muncă.

IT&C (hardware și software)
Deși sectorul este relativ nou, IT&C reprezintă unul dintre principalele motoare de dezvoltare ale Brașovului, cu peste 700 de firme active și o valoare anuală a afacerilor de 130 milioane de euro pe componenta software și 100 milioane de euro pe hardware.

Transporturile și logistica
Cu o dezvoltare rapidă a transporturilor rutiere și feroviare, sectorul beneficiază de poziția strategică a Zonei Metropolitane Brașov la intersecția celor trei mari regiuni istorice din România.

Turismul
Deși turismul reprezenta a doua destinație turistică din România în 2020, contribuția acestuia la economia locală rămâne mică. Totuși, perspectivele de dezvoltare sunt favorabile în toate nișele de piață, inclusiv turismul montan, de afaceri, ecoturismul, agro-turismul și turismul cultural.

Ambiții privind neutralitatea climatică

În 2021, Brașov a fost printre primii semnatari care și-au asumat obiective mai ambițioase, în contextul alinierii țintelor la Pactul Verde European, anunțat de CoMO. Astfel, Brașovul s-a angajat să reducă emisiile de CO2 cu 55% până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050. În paralel, orașul și-a ridicat ambițiile și, aspirând la titlul de Capitală Verde Europeană, și-a propus să devină neutru din punct de vedere climatic înainte de 2035. În acest scop, Brașovul a solicitat elaborarea primului Plan de Acțiune pentru Neutralitatea Climatică, finalizat în iunie 2024, care include un portofoliu de proiecte în valoare de 1,3 miliarde de euro. Planul urmărește reducerea emisiilor de CO2 ale orașului cu 80,89% până în 2030 și cu 92,16% până în 2035, față de nivelurile din 2021.

Municipiul Brașov și-a asumat o ambiție deosebită de a deveni neutru climatic până în 2035, susținută de un plan detaliat de acțiune. Acesta cuprinde proiecte integrate în valoare de 1,3 miliarde de euro și urmărește o reducere semnificativă a emisiilor de CO2 până în 2030 și 2035.

Pentru a atinge aceste ținte, Brașovul se concentrează pe mai multe domenii strategice:

Energie: Promovarea clădirilor cu consum aproape zero de energie, integrarea surselor regenerabile de energie în infrastructură și modernizarea iluminatului public cu LED-uri.
Mobilitate urbană sustenabilă: Implementarea unui sistem de transport public ecologic și modern, extinderea infrastructurii pentru biciclete și vehicule electrice, precum și optimizarea traficului urban.
Gestionarea deșeurilor: Creșterea colectării selective, promovarea economiei circulare și reducerea risipei alimentare.
Spații verzi și reziliență urbană: Extinderea infrastructurii verzi și măsuri pentru combaterea efectului de insulă termică urbană.
Digitalizare și soluții smart city: Utilizarea tehnologiilor pentru gestionarea resurselor urbane și implicarea activă a cetățenilor prin inițiative digitale.

Brașovul colaborează activ cu cetățenii, sectorul privat, ONG-uri și autorități naționale și europene pentru a transforma această viziune într-o realitate concretă. Aceste inițiative nu doar că sprijină neutralitatea climatică, dar contribuie și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, consolidând rolul orașului ca model de dezvoltare sustenabilă în România.

Premii europene

Recunoașteri internaționale

Aceste premii subliniază progresul constant al Brașovului în direcția dezvoltării durabile și consolidează statutul orașului ca un model pentru alte comunități urbane care urmăresc atingerea neutralității climatice.

Municipiul Brașov se distinge printr-un angajament puternic față de sustenabilitate, protecția mediului și neutralitatea climatică, reflectat în mai multe strategii esențiale ce ghidează dezvoltarea durabilă a orașului.

Documente strategice

Obiective specifice de reducere a emisiilor pentru Brașov: Viziunea unui oraș Verde, Inteligent, Rezilient și Incluziv

Brașovul își propune să devină un model de dezvoltare sustenabilă, având o viziune detaliată în planuri sectoriale (orizont 2035), care abordeză diverse aspecte cheie pentru o Capitală Verde. Viziunea se conturează în jurul următoarelor obiective:

Digitalizare pentru Sustenabilitate

Deși nu este scopul principal, Brașov valorifică instrumentele digitale pentru a deveni un oraș sustenabil și incluziv. Acestea includ rețele de senzori pentru monitorizarea calității aerului, sisteme de gestionare a traficului și politici bazate pe date pentru îmbunătățirea infrastructurii urbane.

Obiective strategice și inițiative

Brașov dorește să fie un lider european în inițiativele de neutralitate climatică și adaptare la schimbările climatice, cu scopul de a deveni un model pentru orașele din România și Europa. Inițiativele includ:

Proiecte

Brașov se distinge printr-o serie de inițiative emblematice care sprijină tranziția către neutralitatea climatică:

Orașul a introdus prima Zonă cu Emisii Reduse din România, contribuind la protejarea patrimoniului istoric și reducerea poluării. Până în 2027, întreaga flotă de transport public va deveni electrică, iar rețeaua de piste pentru biciclete va fi extinsă cu 80 km până în 2026. De asemenea, se dezvoltă un sistem metropolitan de trenuri, oferind alternative eficiente pentru navetiști. Brașov a fost pionier în România, înființând în 2008 o Unitate de Management Energetic. De atunci, orașul a făcut progrese semnificative, incluzând tranziția completă la utilizarea energiei verzi pentru clădirile publice. În prezent, se construiește cel mai mare parc de auto-consum municipal din România, cu o capacitate de 20 MWp, ceea ce va reduce emisiile de CO2 cu 5.000 de tone anual. Brașovul beneficiază de o acoperire de 83% din teritoriul său cu păduri și spații verzi. Prin Strategia de Infrastructură Verde, orașul vizează regenerarea terenurilor industriale abandonate, transformându-le în spații verzi accesibile pentru toți cetățenii. Până în 2035, toți locuitorii vor avea acces la un spațiu verde sau albastru în mai puțin de 5 minute de mers pe jos. Brașovul promovează dezbateri cetățenești regulate, în care opiniile locuitorilor sunt integrate în politicile de mediu. Aceste discuții acoperă teme precum transportul sustenabil, alimentația organică în școli și extinderea infrastructurii verzi, încurajând o participare activă și o conștientizare sporită asupra tranziției către un oraș neutru din punct de vedere climatic. Brașov a implementat un sistem inovativ de gestionare a deșeurilor, care include colectarea separată și măsuri pentru reducerea emisiilor din acest sector. Utilizarea biogazului din deșeuri este în studiu pentru a maximiza beneficiile energetice. Aceste măsuri reflectă angajamentul orașului de a deveni un exemplu de neutralitate climatică, îmbunătățind în același timp calitatea vieții locuitorilor săi.

Aceste proiecte subliniază angajamentul Brașovului de a deveni un oraș sustenabil, respectuos cu mediul și orientat către viitor.


Organizații locale relevante:
Un partener esențial în implementarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor. ABMEE oferă suport tehnic și coordonează proiecte de energie regenerabilă și mobilitate sustenabilă. Promovează proiecte sociale și ecologice, susținând implicarea comunității în inițiativele de sustenabilitate, cum ar fi reciclarea și utilizarea energiei verzi. Activă în Brașov, această organizație sprijină proiectele de protejare a biodiversității, extinderea spațiilor verzi și reducerea impactului climatic al orașului. Colaborează cu autoritățile locale pentru implementarea soluțiilor de smart city, utilizarea energiei regenerabile și promovarea tehnologiilor verzi. Organizează și implementează soluții inovatoare pentru mobilitatea urbană, inclusiv vehicule electrice și integrarea transportului public cu alte forme de mobilitate sustenabilă.


Exemple de proiecte și inițiative cu ONG-uri relevante pentru neutralitatea climatică în Brașov:
În colaborare cu WWF România, municipalitatea furnizează hrană organică de înaltă calitate pentru elevi, promovând educația ecologică și reducerea impactului de mediu al lanțului alimentar. Această inițiativă sprijină economia locală prin achiziționarea de produse direct de la producători locali. Primăria colaborează cu Agenția pentru Protecția Mediului Brașov și ONG-uri pentru monitorizarea și reducerea poluării aerului. Stațiile de monitorizare și laboratoarele mobile detectează poluarea, iar datele sunt afișate în timp real pentru informarea cetățenilor. Această transparență a dus la schimbări de politici locale pentru un mediu mai curat. ONG-urile locale și instituțiile educaționale colaborează cu Primăria pentru campanii de conștientizare privind biodiversitatea, cum ar fi seminarii și excursii pentru elevi și profesori. Aceste inițiative subliniază importanța conservării biodiversității pentru comunitate. Proiectele pentru insule ecologice digitalizate și centre de colectare voluntară implică ONG-uri, operatori de salubritate și asociații de proprietari. Aceste inițiative facilitează colectarea selectivă, reciclarea și conservarea resurselor naturale.

Inovare guvernamentală și participare publică

Organigrama Primăriei Municipiului Brașov include COMPARTIMENTUL DE RELAȚII ȘI INOVARE COMUNITARĂ