Municipiul Reșița este un fost oraș industrial, care se redefinește actualmente ca oraș atractiv pentru industrii creative, precum și ca poartă de intrare în Banatul turistic montan. De la industria alimentară, până la manufactură și servicii, Reșița nu este deloc lipsită de exemple de creștere economică și de antreprenoriat. Producția oțelului este încă o activitate majoră, cu investiții recente în retehnologizare. După ce a suferit de pe urma restructurării industriale în deceniile postcomuniste, Reșița își găsește propriul drum spre noi afaceri, păstrând în același timp profilul industrial.
Municipiul Reșița se află într-un proces de redefinire strategică, urmărind o dezvoltare sustenabilă și echilibrată prin armonizarea următorilor factori:
•asigurarea unei dezvoltări coerente a orașului, limitând extinderea suprafeței intravilane;
•crearea unei economii diversificate, menținând în același timp tradiția industrială;
•stimularea de noi motoare de dezvoltare locală, cu integrarea activă a comunității;
•regenerarea arealelor urbane, păstrând conexiunea cu istoria locală.
În acest context, Municipiul Reșița își propune să păstreze identitatea sa industrială, în paralel cu creșterea calității intervențiilor, vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea mediului natural și construit.
Strategiile actuale includ actualizarea politicilor de planificare urbană pentru a limita extinderea orașului, promovând:
•conexiuni mai bune între urban și rural, prin inițiative care valorifică turismul durabil;
•interacțiunea cu natura înconjurătoare, prin dezvoltarea infrastructurii nemotorizate;
•regenerarea urbană, prin inițiative care respectă trecutul industrial și îmbunătățesc calitatea spațiilor publice;
•revitalizarea siturilor industriale dezafectate, oferind o identitate nouă zonelor abandonate.
În același timp, Reșița pune accent pe intervenții de calitate, prioritizând:
•reabilitarea și reconversia clădirilor existente, atât istorice, cât și rezidențiale, pentru păstrarea identității locale;
•valorificarea terenurilor insuficient utilizate, pentru densificarea structurii urbane și limitarea extinderii extravilane;
•reabilitarea spațiului public, atât verde, cât și mineral, pentru îmbunătățirea calității vieții comunității.
Municipiul Reșița integrează, de asemenea, principiile Noului Bauhaus European, promovând un mediu urban frumos, durabil și incluziv. În acest sens, sunt dezvoltate două proiecte emblematice:
Reabilitarea halei industriale Minda, transformând-o într-un centru dedicat industriilor creative și creând un nou punct de atracție urbană în zona de est a orașului;
BReconversia funicularului de calcar, revitalizând acest reper simbolic pentru a conecta țesutul urban cu natura și a spori potențialul turistic al orașului.
Aceste inițiative reflectă angajamentul Reșiței de a combina tradiția industrială cu inovația, construind un viitor sustenabil și incluziv pentru întreaga comunitate.
Municipiul Reșița se concentrează pe planificarea integrată pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea mediului natural și construit. În acest sens, municipalitatea își actualizează documentațiile de planificare, corelând prioritățile și obiectivele acestora într-o viziune unitară.
Municipiul Reșița și-a început parcursul către neutralitatea climatică încă din 2016, odată cu includerea transportului public cu tramvaiul în noul Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, o inițiativă care astăzi este o realitate. Flota modernizată, compusă din 13 tramvaie și 24 de autobuze electrice, oferă cetățenilor condiții de călătorie de înaltă calitate, incluzând aer condiționat, curățenie exemplară și afișaje digitale. Aceste mijloace de transport contribuie semnificativ la reducerea poluării, oferind în același timp confort și siguranță, promovând astfel un stil de viață mai ecologic și sustenabil.
Transportul public modernizat nu doar că îmbunătățește mobilitatea urbană prin eficiență și rapiditate, ci reduce amprenta de carbon a orașului, sprijinind tranziția către un viitor mai sustenabil.
De asemenea, reșițenii și vizitatorii pot beneficia de spații publice revitalizate, zone de promenadă extinse și infrastructuri dedicate deplasărilor cu bicicleta, care sunt amenajate pentru a asigura siguranță și confort. Pistele de biciclete, separate de traficul motorizat și concepute pentru continuitate, facilitează o experiență plăcută și sigură. Orașul se mândrește și cu noi spații verzi și dotări urbane moderne, care îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții locuitorilor.
Prin dezvoltarea infrastructurii de transport „verde,” locuitorii se pot deplasa rapid între cartiere cu bicicleta, iar pasionații de activități în aer liber pot accesa cu ușurință potecile dealurilor din jurul Reșiței. Conexiunile create între malurile râului Bârzava asigură accesul facil către zonele și obiectivele turistice, încurajând mișcarea și explorarea orașului.
Datorită atragerii fondurilor europene și implementării unor strategii de dezvoltare bine planificate, Municipiul Reșița se poziționează drept un model de succes în utilizarea resurselor europene pentru regenerare urbană și tranziția către neutralitatea climatică.
PAEDC Reșița | Planul de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima Reșița
SIDU Reșița | Strategia de Dezvoltare Integrată Reșița
PMUD Reșița | Planul de MObilitate Urbană Durabilă Reșița
PJGD Caraș-Severin | Planul Județean de Gestiune a Deșeurilor Caraș-Severin
SDL GAL Reșița | Strategia de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Local Reșița
SCS Reșița | Strategia Smart City Reșița
Cele mai importante provocări transversale cu care se confruntă la ora actuală Municipiul Reșița în atingerea obiectivelor de neutralitatea climatică până în 2035 cuprind:
Provocări financiare: dificultăți în asigurarea finanțării necesare pentru inițiativele climatice de mare amploare, care presupun investiții inițiale semnificative, mai ales în contextul încheierii actualului ciclu de finanțare.
Provocări de capacitate și expertiză: limitări în oferirea unui suport administrativ și operațional adecvat, în special pentru proiectele complexe, la scară mare, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția către neutralitatea climatică.
Provocări comportamentale: dificultăți în schimbarea preferințelor publicului, cum ar fi încurajarea utilizării transportului public în detrimentul celui privat sau promovarea prevenirii active a generării de deșeuri.
Provocări legate de date și monitorizare: obstacole în urmărirea progresului cu acuratețe, în evaluarea impactului inițiativelor și în ajustarea strategiilor în timp real pe baza rezultatelor obținute.
Constrângeri tehnologice: limitări în implementarea proiectelor ce implică soluții avansate, fie pentru execuție, fie pentru operare, din cauza complexității tehnologiilor necesare.
Aceste provocări necesită soluții integrate și colaborative, care să abordeze atât nevoile financiare și operaționale, cât și aspectele comportamentale și tehnologice, pentru a asigura un parcurs eficient către neutralitatea climatică.
Municipiul Reșița și-a stabilit obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2035, cu un nivel estimat de emisii reziduale de 11-20%. Acest efort se bazează pe Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă, elaborat în 2024. Deși emisiile de gaze cu efect de seră au avut o tendință ascendentă începând cu 2008, aceasta s-a inversat treptat în ultimii ani, cu excepția sectorului transporturilor.
Evoluția emisiilor în principalele sectoare:
•Energie staționară: 144.006 mtCO₂e (2008) → 156.989 mtCO₂e (2019)
•Transport: 24.308 mtCO₂e (2008) → 24.580 mtCO₂e (2019)
•Deșeuri și ape reziduale: 24.501 mtCO₂e (2008) → 6.532 mtCO₂e (2019)
•Industrie: 21.056 mtCO₂e (2008) → 16.597 mtCO₂e (2019)
•Agricultură: 141 mtCO₂e (2015) → 66 mtCO₂e (2019)
•Iluminat public: 1.910 mtCO₂e (2008) → 1.160 mtCO₂e (2019)
Energie staționară (clădiri, echipamente, instalații):
•Eliminarea combustibililor fosili pentru încălzire și răcire.
•Renovarea profundă a clădirilor existente și construirea de clădiri net-zero.
•Utilizarea surselor de energie cu emisii zero.
Transport:
•Dezvoltarea infrastructurii pentru transport public, ciclism și mers pe jos.
•Tranziția către un transport public complet neutru din punct de vedere al emisiilor.
•Promovarea vehiculelor electrice și a soluțiilor digitale pentru mobilitate urbană.
Deșeuri și ape reziduale:
•Reducerea generării de deșeuri și modernizarea sistemelor de gestionare a acestora.
•Promovarea economiei circulare.
Industrie, agricultură și utilizarea terenurilor:
•Utilizarea energiei regenerabile în procesele industriale.
•Promovarea simbiozei industriale între întreprinderi.
•Consolidarea rezervoarelor naturale de carbon.
Generarea de energie:
•Creșterea accesului la surse regenerabile și generarea locală de energie.
Municipiul Reșița va prioritiza:
•Planificarea urbană durabilă: dezvoltări mixte și regenerare urbană care să limiteze expansiunea urbană.
•Guvernanța participativă: implicarea comunității în procesul decizional.
•Soluții inteligente și digitale: îmbunătățirea calității vieții prin tehnologii inovatoare.
Gestionarea emisiilor reziduale:
Pentru emisiile care nu pot fi eliminate complet, municipalitatea va:
•Proteja și extinde rezervoarele naturale de carbon, precum pădurile și coridoarele verzi-albastre.
•Consolida zonele verzi existente din oraș și aplica măsuri de planificare spațială care să limiteze expansiunea urbană.
Aceste inițiative subliniază angajamentul Municipiului Reșița de a deveni un oraș model în tranziția către neutralitatea climatică.
Premiul Cities of Tomorrow | ediția 2022 | secțiunea Business Environment | proiectul Tram Tren Resita,UNITH2B
În tranziția spre neutralitatea climatică, Municipiul Reșița se bazează pe o serie de inițiative din sfera societății civile, care sunt implicate în activități precum:
• informarea și sensibilizarea publicului larg cu privire la patrimoniul cultural și natural
• activități și programe educaționale
• practici deliberative de evaluare și co-creare
• procese de planificare urbană participativă
Dintre acestea, se remarcă în mod special eforturile derulate la Reșița de inițiative locale, precum Muzeul Cineastului Amator, Muzeul MIC sau Asociația Bike Attack, activitățile organizate sub egida Fundației Comunitare Banatul Montan, precum și colaboarea de durată cu Asociația MKBT.
Unul dintre cele mai relevante programe pe care le implementează în prezent Municipiul Reșița este Programul de Bugetare Participativă. Acest instrument inovator promovează o democrație incluzivă și vizează modernizarea și creșterea responsabilității autorităților publice locale.
În esență, inițiativa de bugetare participativă încurajează implicarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, pentru a decide modul optim de utilizare a unei părți din bugetul local. Cererea de proiecte este deschisă atât ONG-urilor, cât și persoanelor fizice, care pot depune propuneri printr-o procedură structurată în șase etape. În 2024, Programul de Bugetare Participativă al Reșiței se concentrează pe două domenii esențiale – mobilitatea urbană și spațiul public.
Neutralitatea climatică și orașele inteligente reprezintă una dintre principalele provocări ale Europei. În același timp, ele reprezintă și o oportunitate, aducându-ne împreună pentru genera soluții
